Probabil că cel mai mare motiv pentru care grăsimea saturată este asociată cu un risc ardiovascular crescut este că aceasta crește colesterolul din sânge.
Acest lucru este parțial adevărat și doar indirect relevant.
Parțial adevărat
Este doar parțial adevărat deoarece există multe tipuri de grăsime saturată, iar unele dintre ele sunt oarecum neutre în această privință (ex. grăsimea saturată – acid stearic), în timp ce altele sunt asociate chiar cu opusul – o scădere a riscului cardiovascular (ex. grăsimea saturată – acid butiric).
Doar indirect relevant
Grăsimea saturată poate crește nivelul de colesterol din sânge, dar acest lucru nu se traduce automat într-o creștere a nivelului de risc cardiovascualar.
Transportatorii cu colesterol
Pe de o parte acest lucru este adevărat deoarece colesterolul din sânge nu se află doar în particulele LDL sau alte lipoproteine cu ApoB, ci și în particulele HDL – care sunt marcate cu multiple ApoA1. Colesterol poate fi găsite și în membranele tuturor acestor lipoproteine și doar cele cu ApoB prezintă potențial risc cardiovascular. Colesterolul total nu ne spune prea multe despre proveniența acestuia sau despre schimbul de colesterol dintre particulele ApoB și HDL.
Colesterol vs LDL-P (+ mărimea particulelor LDL-P)
Un aspect mult mai important de atât este faptul că oricum nivelul de colesterol din sânge nu cauzează risc cardiovascular. Nivelul de lipoproteine cu ApoB pot cauza probleme cardiovasculare deoarece doar ele pot să intre și să rămână blocate în pereții arteriali pentru a fi deteriorate/oxidate acolo. Oricât de mult colesterol ar fi în sânge, dacă acesta sae află în lipoproteine care nu intră și nu devin blocate și oxidate în pereții arteriali, acesta nu reprezintă o cauză de risc cardiovascular. Unele grăsimi saturate pot crește nivelul de colesterol din sânge (crescând sinteza de colesterol endogen și reducând expresivitatea hepatică de LDL-R), dar acest lucru nu înseamnă neapărat și o creștere a ApoB – potențial în cazul în care aportul crescut de grăsime saturată este asociat cu un aport scăzut de carbohidrați (aport scăzut de trigliceride) deoarece lipoproteinele vLDL sunt exportate din ficat cu mult mai puține trigliceride și mai mult colesterol, ceea ce înseamnă că acestea rămân mai mari ca și volum odată ce trigliceridele au fost livrate către mușchi și țesutul adipos, iar ele parcurg traseul vLDL-IDL-LDL. Acesta ar fi un exemplu de context în care un aport mai crescut de anumite grăsimi saturate nu se tradce automat într-o creștere de risc caridovascular.
Timpul de rezidență în sânge
Un alt aspect important ține de timpul de rezidență al particulelor ApoB în sânge (cu particularitate al particulelor LDL). Un nivel ridicat de ApoB crește independent de orice alți factori riscul cardiovascular, mai ales dacă acest nivel este un rezultat al timpului lor crescut de rezidență în sânge. Analizele de sânge reprezintă un snapshot (o observație într-un anumit moment, nu o evoluție în timp) a particulelor din sânge și nu ne spun precis dacă există o acumulare constantă de LDL (eport hepatic mai mare decât import hepatic) sau este vorba despre un export mare de LDL, urmat de un import la fel de mare de LDL (ceea ce înseamnă că deși sunt multe, acestea stau puțin timp în sânge ceea ce scade riscul ca ele să fie oxidate, glicate sau legate de LPS).
Nu doar nivelul ridicat de LDL-P/ApoB/Colesterol este asociat cu bolile cardiovasculare
Nu în ultimul rând, grăsimea saturată este văzută de mulți ca și cum ar fi singurul factor, sau cel mai mare factor, de risc cardiovascular. Riscul cardiovascular nu ține doar de nivelul de ApoB (colesterol/LDL). Cineva cu ApoB normal tot poate să aibă un risc cardiovascular crescut, dar nu din această privință a lipidelor, ci din alte privințe. Este posibil ca cineva să aibă o creștere a riscului cardiovascular printr-o creștere a LDL și o scădere a riscului cardiovascular prin scăderea altor factori de risc (ex. hipertensiune, hyperglicemie, hiperinsulinemia) ceea ce rezultă într-o scădere netă a riscului cardiovascular chiar și cu o creștere de ApoB.
Concluzie
Pentru a preveni sau amâna probleme cardiovasculare nu te concentra doar pe colesterol și nici chiar doar pe LDL-P ca și cum ar fi tot ceea ce contează. Ideal ar fi un stil de viață în care atât LDL-P cât și alți factori de risc sunt sub control (ex. hipertensiune, hiperglicemie, hiperinsulinemia, obezitate, fumat și altele), dar poate ar fi un lucru relativ bun și să ai o creștere ușoară a LDL-P dacă prin acel stil de viață ai o reducere semnificativă a celorlalți factori de risc.