PROBLEMA
De zeci de ani are loc un război împotriva unui anumit tip de grăsime, anume „grăsimea saturată.”
Aceasta este grăsimea care se găsește în mod natural și în proporție mai mare, în general, în produse de proveniență animală (ex: ouă, carne, unt), dar și în produse precum nuca de cocos.
Grăsimea saturată este etichetată ca fiind unul din factorii principali, dacă nu chiar factorul principal, din spatele epidemiei de diabet de tipul II, ateroscleroză, infarct miocardic și alte „boli” cronice.
Pe aceste considerente, majoritatea ghidurilor nutrționale emise de entități guvernamentale promoveaza o dietă redusă în grasimi, mai ales grăsimi saturate. Acesta este motivul pentru care cererea pentru carne albă (ex: piept de pui/curcan fără piele) a crescut enorm. Tot acesta este motivul pentru care suntem inundați cu produse degresate si semi-degresate. (ex: iaurt degresat, lapte degresat).
Problema este următoarea. Dovezile științifice, care ar demonstra faptul că grăsimea saturată merită reputația pe care o are astăzi, au o validitate extrem de redusă. Domeniul este marcat de experimente în care variabilele au fost manipulate pentru a se potrivi cu așteptările/dorințele unei persoane – conflicte de interes, variabile intricate, confuzii între conceptul de asociere între variabile și conceptul de cauză-efect, rezultate publicate parțial sau niciodată (pentru a se potrivi cu convingerile unui cercetător) și rezultate prezentate într-un mod înșelător (pentru a diminua sau exagera o anumită concluzie). Pentru cei care doresc să investigheze acest domeniu, un început destul de bun ar fi un studiu numit „The Seven Countries Sturdy” . Personajul principal din spatele acestui studiu este Ancel Keys. Acesta ar fi un exemplu de studiu în care Ancel Keys ar fi tras concluzii în baza a doar 7 țări, deși ar fi fost studiate un total de 22. Teoria este că, dacă ar fi fost incluse și rezultatele din celelalte 15 țări, atunci nu ar mai fi existat o semnificație statistică (așa cum există în cele 7 alegeri personale). În orice caz, istoria este mult mai detaliată în ceea ce îl privește pe Ancel Keys și nu vreau, sub nici o formă, să îi denigrez reputația.
O a 2-a problemă are de-a face cu faptul că au fost etichetate alimente întregi, sau chiar obiceiuri alimentare întregi ca fiind dăunătoare sau nu într-un mod izolat, ignorând faptul că omul mănâncă mâncare, nu nutrienți izolați. Sinergia are și ea un cuvânt de spus.
O a 3-a problemă, și desigur, nu cea din urmă, este faptul că recomandările nutriționale actuale par să intre în conflict cu principiile și bunul simț care guvernează funcționarea corpului uman și, mai mult de atât, recomandările nutriționale actuale par să fie unul din motivele pentru această epidemie de boli și dezechilibre cronice (ex: diabet de tip II, obezitate, etc..).
SOLUȚIA
O soluție pentru epidemia de probleme cronice este una destul de simplă de înțeles. Desigur, în acest articol fac referire doar la o soluție din perspectivă nutrițională. Epidemia curentă reprezintă o situație complexă și implică eforturi nu doar la nivel de nutriție, ci și la nivel de activitate fizică, control emoțional, somn, relaxare, etc…
Soluția este, atunci, următoarea. Re-introducerea în dietă a alimentelor adevărate, cu valoarea nutrițională mare. Grăsimea saturată este o sursă foarte bună de energie, dacă nu cumva cea mai bună sursă de energie. Consumă alimente precum ouă, carne grasă (ex: friptură de vită, pulpe de pui – cu piele), unt 80-82% grăsime, smântână grasă, ulei de cocos (e o opțiune foarte bună în loc de uleiul clasic de floarea soarelui – cel din urmă fiind unul dintre cele mai novice lucruri pe care le consumăm – dacă este procesat termic).
Concomitent, trebuie scăzut consumul de carbohidraț rafinați precum: zahăr, fructoză, pizza, gogoși, pâine albă, orez alb, paste albe, sucuri (inclusiv sucuri de fructe) și cam orice altceva ce intră în categoriile grâne, dulcuri și mâncăruri de tip fast-food.
CONCLUZIE
Da, grăsimea satuată poate să fie bună. Poate să facă parte dintr-o alimentațe care promovează sănătatea. Este probabil cea mai eficientă formă de energie.
Consumă ouă, carne, unt, brânză, nucă de cocos și uleiuri în funcție de situația ta specifică. Nu consuma prea mult(ă) zahăr, fructoză, pâine albă, paste albe, orez alb, gogoși, covrigi, pizza, dulciuri sau orice alte alimente din categoriile grâne sau orice alimente bogate în carbohidrați.
CURIOZITATE
Nici măcar o dietă care constă în 75% grăsimi nu cauzează obezitate, diabet de tip II sau ateroscleroză, în condițiile în care aceasta este implementată corect.