Colesterolul singuratic
Organismul uman poate să absoarbă prin intestin doar colesterol liber, adică molecule de colesterol care nu sunt legate de altceva. Majoritatea colesterolului alimentar este legat de acizi grași (saturați sau nesaturați) și această combinație se numește colesterol esterificat.
Organismul uman desface o parte din aceste legături, eliberând o parte din moleculele de colesterol și făcându-le disponibile pentru absorbție. Cu alte cuvinte, doar o parte din colesterolul consumat va avea o șansă să fie absorbit din intestin.
Bazinul de colesterol
Doar o parte mică din colesterolul pe care îl avem în intestin și este disponibil pentru absorbție provine din mâncarea pe care o mâncăm într-un anumit moment. In intestinul nostru se află permanent o rezervă mult mai mare de colesterol care provine de la propriul ficat.
Ficatul nostru folosește colesterol pentru a produce bila care ne ajută să digerăm anumite mâncăruri și pentru a elimina surplusul de colesterol din ficat. Acesta este motivul pentru care în intestin avem oricum mult mai mult colesterol decât ajunge acolo din mâncare. Doar o mică parte din acest colesterol exportat de către ficat provine din colesterolul pe care l-am consumat în trecut.
O parte din acest colesterol este reabsorbit de către intestin (o parte mai mare decât colesterolul pe care tocmai l-am primit din mâncare). Este metoda organismului de a recicla o moleculă atât de importantă precum colesterolul.
Cu alte cuvinte, colesterolul alimentar este în competiție cu o cantitate mult mai mare de colesterol care oricum se află în intestin, motiv pentru care doar o mică parte din colesterolul liber provenit din alimentație va fi absorbit.
Fitosterolii
Plantele nu au nevoie de colesterol, ci doar oamenii și animalele. În schimb, plantele au nevoie de o altă formă de sterol numită fitosterol.
Imaginează-ți o ușă în intestinul nostru prin care poate să intre atât colesterol, cât și fitosteroli. La această ușă funcționează principiul primul venit, primul servit. Colesterolul este în competiție cu fitosterolii, deci cu cât intră mai mulți fitosteroli pe acea ușă, cu atât mai puțin colesterol are șansa să intre.
Cu alte cuvinte, consumul de colesterol împreuna cu plante, va rezulta în faptul că și mai puțin colesterol este absorbit în organism.
Mai mult, chiar și dacă nu mănânci colesterol, dar mănânci produse vegetale, fitosterolii din acestea vor inhiba oricum absorbția colesterolului care este în intestin din cauză că ficatul-a pus acolo.
*Este important de amintit faptul că organismul uman nu are nevoie de fitosteroli. Din acest motiv aproape toți fitosterolii care trec de acea ușă sunt ulterior întorși din drum și eliminați din organism.
Fibrele alimentare
Tot pe tema produselor vegetale, fibrele pe care plantele le conțin reduc și ele din cantitatea de colesterol liber care va fi absorbită.
Cu alte cuvinte, din nou, consumul de colesterol împreuna cu plante, va rezulta în faptul că și mai puțin colesterol este absorbit în organism.
Mai mult, din nou, chiar și dacă nu mănânci colesterol, dar mănânci produse vegetale, fibrele din acestea vor inhiba oricum absorbția colesterolului care este în intestin din cauză că ficatul l-a pus acolo.
Camera cu colesterol și fitosteroli
Mai sus am vorbit despre fitosterolii care reușesc să treacă de o ușă, dar mai apoi sunt întorși din drum aproape în întregime. Ei bine, aceștia ajung într-un fel de cameră din peretele intestinal și de acolo sunt scoși afară printr-o altă ușă.
Colesterolul ajunge tot în acea cameră, dar el poate să treacă și de ușa care îl trimite mai departe spre sânge. Totuși, atunci când organismul consideră că are destul colesterol, acesta scade absorbția de colesterol și nu lasă tot colesterolul să treacă spre sânge, ci întoarce afară o parte din el, pe aceeași ușă pe care ies și fitosterolii.
Cu alte cuvinte, după toți pașii inițiali, organismul oricum controlează intensitatea absorbției intestinale de colesterol.
Fabrica de colesterol din ficat
Ficatul nostru (și nu numai) produce cantități mult mai mari de colesterol decât luăm efectiv din mâncare. Pentru că ficatul are această fabrică, acesta are și un sistem de feedback.
Acel colesterol alimentar care reușește să treacă de intestin și ajunge până la urmă la ficat dă un semnal ficatului și astfel producția internă de colesterol scade. Este un mecanism de control.
Puținul colesterol alimentar nu doar că va scădea din producția internă de colesterol, dar va scădea puțin și din mecanismul prin care ficatul scoate colesterol din sânge. Teoretic acest lucru va crește puțin nivelul de colesterol din sânge, dar acest lucru nu înseamnă că vorbim despre vreo schimbare semnificativă pentru sănătatea cardiovasculară.
Mai mult, această creștere teoretică de colesterol se referă probabil la LDL-C, nu la LDL-P. LDL-C nu poate cauza înfundarea vaselor de sânge. LDL-P este factor de risc, dar acesta este subiectul unui alt articol.
Ouă în loc de pâine albă
Un potențial lucru ar fi acela că, dacă nu ne mai temem să consumăm colesterol, atunci am putea înlocui anumite glucide rafinate. Am putea să nu mai mâncăm pâine albă la micul dejun și în schimb am putea consuma 2-3 ouă.
Lăsând deoparte alte subiecte precum glicemia, este util să știi că hormonul insulină crește producția internă de colesterol. Pâinea albă crește glicemia mult, ceea ce duce și la o creștere mare a hormonului insulină. Da, consumul de pâine albă face ca ficatul tău să producă mai mult colesterol.
Cu alte cuvinte, mâncând colesterol ai șanse ca în organismul tău să fie mai puțin colesterol decât mâncând glucide rafinate. Acel colesterol care a ajuns în ficat din exterior va scădea producția locală de colesterol și nici nu mai ai pâine albă care ar fi crescut producția locală de colesterol.
CONCLUZIE – Ce se întâmplă dacă mănânci colesterol?
Pentru majoritatea oamenilor nu se întâmplă nimic semnificativ.